Tuesday, June 07, 2005

Internetul in Romania(Cristina G.)

Internetul în România

Principalele evenimente legate de introducerea transmisiilor de date şi a Internetului în România au fost următoarele:
1971-Demararea la ICI de catre Marius Guran a primelor studii privind reţelele de calculatoare
1975-Fabricarea primelor modemuri româneşti(IPA) şi testarea liniilor de telecomunicaţii din România pentru transmisia de date(ICI şi MTTC)
1979-La Institutul Central de Informatica s-a realizat o reţea locală(LAN) pentru interconectarea calculatoarelor în reţele pe zone strânse, cu cercetări iniţial conduse de Marius Guran, finalizate în cadrul proiectului Cameleon. Au fost realizate componentele hardware şi software necesare interconectării locale a micro si minicalculatoarelor, reţeaua fiind omologată cu succes.
1984-Este pusă în funcţiune de către ICI, în colaborare cu MTTC, reţeaua RENAD-RENOC cu 3 noduri. Reţeaua va cuprinde în 1989 un număr de 18 noduri operaţionale
1985-Realizarea primei reţele naţionale de calculatoare electronice, prin proiectul RENAC-RENOD, denumit UNIREA în etapa finală, a fost un succes, căruia a fost acordat premiul “Traian Vuia al Academiei Române în 1985”.Proiectul, condus de Marius Guran pe parcursul a 12 ani de muncă, a fost finalizat cu o soluţie omologată, reuşind să interconecteze 3 noduri folosind comutatia de pachete de date, la calculatoare medii-mari, microcalculatoare şi minicalculatoare. UNIREA a reuşit să interconecteze prin transmisii de date prin comutaţie de pachete principalele provincii istorice ale României , ţara noastră fiind prima dintre ţările CAER care a reuşit un asemenea proiect.
1992-Primul nod românesc, care realizeaâă legătura cu EARN(European Academic Research Network) prin Universitatea din Viena, devine operaţional la ICI. La acest nod se leagă curând IFA, UPB, UTTI, CEPES şi IMAR:
1993-Nodul asigura conectivitate completă la Internet, ICI fiind prima entitate din România conectată la Internet. La 26 februarie 1993 are loc cuplarea oficială a României la Internet, domeniul “ro” fiind recunoscut la nivel international de către Internet Asignement Numbers Authority. Funcţionează de atunci o Asociaţie Naâională a Internet Service Provider-ilor(ANISP).
1993-Apare primul operator comercial de Internet din România(SC EUNET SRL)
1996-Prima carte românească pe Internet este editată de Institutul de Cercetări pentru Inteligenţa Artificială al Academiei Române(Mihai Drăgănescu-“L'universalité ontologique de l'information”)
2001-Academia Românî elaborează o strategie privind societatea informaţională-societatea cunoaşterii, defininid vectorii tehnologici şi vectrorii funcţionali ai societăţii cunoaşterii.
2003-Radiocomunicaţii SA, ca urmare a unui păroiect pilot cuprinzând Bucureştiul şi alte 6 oraşe din ţară, trece la realizarea unei reţele de transmisie de date în pachete(inclusiv pentru voce, video), prin Protocolul Internet care să cuprindă 40 de oraşe ale ţării.
În România, ultimii ani au arãtat o piaţã a Internetului într-o creştere acceleratã. Creşterea medie anualã pe perioada 1998 – 2002 a fost de 43%, mult mai mare decât în celelalte ţãri din Europa Centralã si de Est. Numarul utilizatorilor de Internet s-a dublat in comparaţie cu 2002, astfel că acum există mai bine de 5 milioane de utilizatori de internet în România, număr destul de mic totuşi, în comparaţie cu numărul de utilizatori din statele membre fondatoare ale Uniunii Europene. Procentul de populaţie care accesează astăzi Internetul în România este de aproximativ 19%. Potrivit Ministerului Comunicaţiilor si Tehnologiei Informaţiei (MCTI), 16% utilizează Internetul frecvent şi 23%, doar din când in când.
În zonele rurale, se ştie despre Internet, din păcate, doar de la televizor. Internetul nu intrã în atentia majoritãţii consumatorilor ce se aflã acum la o vârstã înaintatã. La începutul anului 2001, de exemplu, 87% dintre consumatorii de peste 65 de ani nu accesaserã nici mãcar o singurã datã Internetul în ultimele 12 luni. Rata de utilizare a Internetului în mediul pensionarilor va continua totuşi sã creascã, pe mãsura îmbãtrânirii populaţiei, întrucât 19% dintre utilizatorii de PC de astăzi au o vârstã cuprinsã între 45 si 54 de ani.
Internetul este în prezent accesat de românii din orice categorie socialã. Vârsta cea mai activã pe internet este de 25-44 de ani. Astfel, surferii între 18 si 35 de ani sunt de regulã consumatori de Internet pentru "distracţii", precum mesageria electronicã, navigarea pe web, discuţiile online, cãutarea si cumpãrarea de produse cu valoare scãzutã ( chilipiruri) de pe diverse site-uri de comerţ electronic (CD-uri, casete video, DVD etc.). La polul opus se situeazã persoanele de peste 40 de ani, care folosesc Internetul mai ales în scopuri practice si administrative (plãti online, informaţii si asistentã medicalã, încheierea de polite de asigurare, tranzactii cu actiuni si obligatiuni, Internet banking si deschiderea de conturi pentru mijloace electronice de platã). Pentru majoritatea surferilor maturi, valoarea Internetului este datã mai ales de oportunitatea de a economisi timp. Schimbarea generatiilor se va constitui într-un avantaj pentru aplicatiile populare, ce vor continua sã creascã, având o bazã solidã.
La capitolul achizţtii on-line, România face progrese, însă sistemul de cumpărături prin internet nu este deocamdată prea căutat. Cei care nu folosesc comertul electronic o fac pentru ca nu au incredere in acesta sau pur si simplu prefera sa vada marfa fizic inainte de a o cumpara. In mod predictibil, securitatea platilor este plasata prima printre ingrijorarile cetatenilor in ceea ce priveste cumparaturile de pe Internet, urmata de o inabilitate perceputa de a primi banii inapoi in caz ca bunurile nu le satisfac nevoile. Un alt factor-cheie care a parut sa deturneze românii de la a face cumparaturi online se refera la conditiile de livrare - bunuri avariate, intarzieri sau imposibilitatea de livrare. Sub 1% dintre utilizatorii romani de servicii financiare folosesc Internet banking-ul. Internet banking-ul este unul dintre serviciile financiare cu cea mai redusa utilizare in Romania, releva o cercetare GfK Romania. Astfel, dintre clientii de servicii financiare, doar sub 1% folosesc Internet banking-ul.
În ceea ce priveşte procesul de introducere a noilor tehnologii in administraţie, România se confrunta în continuare cu o uşoară rezistentă la schimbare. Totuşi, instrumentele de IT&C au început să fie utilizate în mod activ. Mai multe proiecte pilot au inceput sa fie implementate la nivel local sau national: Sistemul electronic de achizitii publice, plata electronica a taxelor si impozitelor locale, Sistemul Electronic National, sistemul electronic de alocare a autorizatiilor de transport international rutier de marfa. Sistemul electronic de achizitii publice este functional de doi ani, iar valoarea estimata a economiilor realizate pentru cele peste 280.000 tranzactii desfasurate a atins 80 milioane euro. Aproximativ 1.000 de institutii publice in calitate de autoritati contractante sunt inregistrate in sistem. In perioada ianuarie-martie 2004, au fost inregistrate economii de 68% fata de pretul de pornire la consumabile pentru fax si copiatoare, produse utilizate zi de zi in administratie, potrivit MCTI.
Numarul listelelor de discutii sau al forumurilor româneşti s-a înmulţit considerabil in ultimii 2 ani. Mai mult, au inceput sa apară din ce in ce mai multe bloguri româneşti care permit schimbul de opinii si idei. Evident, şi discuţiile pe tema accesului liber la informaţie, dar şi la încălcarea drepturilor de autor, devin tot mai numeroase. Utilizarea Internetului in scopul facilitarii dezbaterilor si formarii optiunilor politice, ca o componenta a procesului democratic, reprezinta deja un fapt real în România.
Se aşteaptã ca Internetul sã continue sã capete o importanţã din ce în ce mai mare. Majoritatea echipamentelor lansate pe piaţã în ultima vreme dispun de posibilitãţi de acces la Internet, aici fiind incluse televizoarele interactive (iTC), telefoanele mobile cu WAP (Wireless Access Protocol) si computerele portabile (laptop, palmtop etc.). Mai mult, Internetul este pe scarã din ce în ce mai largã disponibil în locurile publice, cum ar fi Internet Cafe sau biblioteci. In anul 2010, conform tendintelor actuale, numarul utilizatorilor de internet va fi egal cu cel al utilizatorilor serviciilor de telefonie mobila, a apreciat Eugen Dogariu, secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.
Bibliografie:
Ziarul Financiar din data de 09-04-2002
www.legi-internet.ro

0 Comments:

Post a Comment

<< Home