Tuesday, June 07, 2005

Festivalul de la Cannes, editia 2005(Cristina G.)

Timp de 12 zile, Cannes-ul a fost capitala filmului, locul în care consacraţii cinema-ului s-au întâlnit cu debutanţii, râvnind deopotrivă la premii care cresc prestigiul, recunosc autenticitatea şi aduc mai mulţi spectatori în sală. La Cannes vin toţi cei care contează; însăşi prezenţa în selecţia oficială e un premiu.

Regizori, actori, alte personalităţi din industria cinematografică şi nu mai puţin de 4000 de jurnalişti, reprezentând 1600 de instituţii de presă din întreaga lume, au fost prezenţi anul acesta la Cannes, în perioada 11-22 mai.
Douăzeci de filme de lung-metraj au intrat în competiţie pentru "Palme D’Or", trofeul acordat celei mai bune pelicule la Cannes. Între acestea, "Lemming", filmul care a deschis festivalul, realizat de Dominik Moll, "A history of violence", de Davin Cronenberg, "Where the truth lies", de Atom Egoyan, "Free Zone", al lui Amos Gitai sau " Last Days", de Van Sant, o poveste despre ultimele zile ale unui star rock, inspirată de moartea lui Kurt Cobain, avându-l în distribuţie pe Michael Pitt. La secţiunea scurt-metraje au concurat nouă producţii din Noua Zeelandă, Belgia, Danemarca, SUA, Ungaria, Australia, Ucraina si Franţa. Pentru prima oară în istoria festivalului a fost inclus în competiţie un film irakian, "Kilometrul Zero", regizat de Hiner Saleem, film care tratează problema relaţiilor arabo-kurde în timpul războiului dintre Irak şi Iran din 1998. În afara competiţiei au fost prezentate, între altele, noul film al lui Woody Allen, "Match Point" şi pelicula lui George Lucas, "Star Wars - Episode III – Revenge of the Sith", ultimul episod al seriei stiinţifico-fantastice "Războiul stelelor", mare atracţie a festivalului din acest an.
Ediţia din 2005 a festivalului a însemnat reîntoarcerea numelor mari. Pe lângă Egoyan, Van Sant şi Cronenberg, competiţia a adunat veterani ai Cannes-ului, ca Wenders, cu "Don't Come Knocking", avându-i în distribuţie pe Sarah Polley şi Tim Roth; Jim Jarmusch şi “Broken Flowers",cu Bill Murray, Jessica Lange şi Sharon Stone; Michael Haneke cu "Caché", un thriller în care joacă perfect Daniel Auteuil şi Juliette Binoche; Hsiao-Hsien Hou şi al său “Three Times”, o poveste de dragoste cu Qi Shu şi Chen Chang, spusă în trei moduri şi trei perioade de timp diferite.
În ciuda speranţei Franţei de a câştiga primul Palme D’Or după 18 ani, prin "Caché", premiul cel mare a revenit belgienilor Jean-Pierre şi Luc Dardenne pentru pelicula "L’Enfant". Fraţii Dardenne au plecat acasă pentru a doua oară cu marele trofeu de la Cannes, după ce în 1999 reuşiseră să uimească prin "Rosetta". Marele premiu al juriului a fost înmânat americanului Jim Jarmusch, pentru "Broken Flowers". Premiul de interpretare masculină-Tommy Lee-Jones, iar cel de scenariu-Guillermo Arriaga, ambele pentru The Three Burials of Melquiades Estrada", o poveste despre promisiunea unui fermier texan de a-şi îngropa prietenul în Mexicul natal, care a marcat debutul regizoral al lui Tommy Lee-Jones. Premiul de interpretare feminină s-a îndreptat către actriţa israeliană Hanna Laszlo, pentru rolul din "Free Zone", de Amos Gitai. Premiul de regie- Michael Haneke, pentru "Cache". Premiul juriului: "Shangai Dreams", de Wang Xiaoshuai.
Între starurile care au fost prezente la Cannes anul acesta se numără Sharon Stone, Bruce Willis, Jessica Lange, Woody Allen, Robert Downey Jr., William Hurt, Bill Murray, Edward Norton, Sam Shepard, Edward Norton, Val Kilmer, Ewan McGregor, Samuel Jackson, Danny Glover, Viggo Mortensen, Nathalie Portman. Muzica a avut un rol central în cadrul ceremoniei. Jeff Mills, unul dintre cei mai importanţi DJ ai scenei electro mondiale, s-a ocupat de aceasta, prezentând o colecţie exclusivă de piese special create pentru festival, având ca temă naşterea cinematografiei şi folosind-o pe actriţa şi dansatoarea Josephine Baker ca element reprezentativ. În rest, festivităţi sclipitoare, replici bine pregătite, blitz-uri interminabile şi cel mai spectaculos foc de artificii din istoria festivalului.
Kusturica, preşedintele juriului de la Cannes
Emir Kusturica a fost ales să prezideze cea de-a 58-a ediţie a festivalului. Regizorul bosniac a fost de două ori premiat la Cannes, o dată în 1985, pentru “When Father Was Away on Business” şi o dată în 1995, pentru “Underworld”. Decizia de a-l numi pe acesta în fruntea juriului ţine de dorinţa de a face un festival ceva mai european faţă de evenimentul de anul trecut, când Quentin Tarantino a înmânat premiul “Palme d'Or” lui Michael Moore, pentru “Fahrenheit 9/11”. Cu mult timp încă înaintea deschiderii festivalului, Kusturica s-a arătat împotriva a ceea ce el însuşi numea “influenţa corozivă a Hollywood-ului asupra cinematografiei mondiale”, părând dispus să premieze în primul rând filmele care nu au legătură cu continentul american. “Vreau să mulţumesc Festivalului de la Cannes care mi-a premiat de două ori filmele (...). Acum este rândul meu să apăr valorile festivalului: ca preşedinte al juriului, îmi asum misiunea de a plasa esteticul si artisticul în centrul manifestării”, a spus Kusturica în deschiderea festivalului. Deşi nu a existat unanimitate în ceea ce priveşte alegerea premianţilor, Kusturica a spus că “suntem cu toţii mulţumiţi de deciziile luate, ceea ce înseamnă că ne-am îndeplinit misiunea; Cannes-ul a abolit uniformitatea.”
Film românesc premiat la Cannes 2005
Singura apariţie românească în competiţie, filmul lui Cristi Puiu, “Moartea domnului Lăzărescu" a fost premiată la secţiunea “Un Certain Regard”, dedicată tinerilor regizori. Premiul este prima mare recompensă acordată la Cannes unui lungmetraj românesc, după aproape 40 de ani. "Răscoala" lui Mircea Mureşan a mai câştigat Camera D'Or, în 1966, iar în 1965 Liviu Ciulei obţinea Premiul pentru Regie cu "Pădurea spânzuraţilor".
Premierea filmului nu a fost o surpriză, din moment ce comentariile de la faţa locului - şi apoi din ziarele franceze - au fost foarte favorabile. În "Moartea Domnului Lăzărescu” joacă, printre alţii, Ioan Fiscuteanu, Luminiţa Gheorghiu, Dana Dogaru, Florin Zamfirescu, dar şi Monica Birladeanu, aflată la debutul pe marele ecran. Scenografia este semnată de Cristina Barbu, iar imaginea de Oleg Mutu. Proiectul a fost iniţial respins de CNC, care a revenit in cele din urmă şi a decis finanţarea producţiei, dupa ce Cristi Puiu a depus o contestaţie la Ministrul Culturii.
Potrivit regizorului, "Moartea Domnului Lăzărescu” este “o comedie, o poveste de dragoste, un film despre batrâneţe, despre sistemul medical, despre nepăsare şi despre lipsa de comunicare”. Filmul, ce prezintă drama unui pensionar bolnav de cancer, mutat dintr- un spital în altul, care moare părăsit de toată lumea, este al doilea lungmetraj al regizorului Puiu, dupa "Marfa şi banii”.
"Moartea Domnului Lăzărescu” va avea premiera în România în această toamnă. Regizorul său mai are în palmares premiul “Ursul de Aur” la secţiunea de scurtmetraj a Festivalului de Film de la Berlin, din 2004, pentru pelicula “Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”.
Cannes-ul sau mai bine de jumătate de veac de cinema în Europa
Prima ediţie a Festivalului de la Cannes a avut loc pe 20 septembrie 1946, la şapte ani de la propunerea ministrului francez al Instrucţiei Publice şi Artelor, Jean Zay, de a organiza un eveniment internaţional de cinematografie intr-o staţiune franceză. Amânat din cauza celui de-al doilea război mondial, festivalul a fost la inceput mai mult o atracţie turistică decât o competiţie de film. Cu timpul insă, festivalul s-a diversificat, şi-a adăugat secţiuni şi premii şi a devenit cel mai mediatizat eveniment cinematografic european. Organizarea Festivalului de la Cannes costă anual circa 20 de milioane de euro. Astăzi, jumătate din sumă este suportată de statul francez, în timp ce restul finanţării este asigurat de diferite grupuri profesionale şi de sponsori.

0 Comments:

Post a Comment

<< Home