Sunday, May 22, 2005

TIPURI, tipi si tipe (Anda)

Tipuri de
1. OBIECTIVE
2. FILTRE

1.

Obiectivul este partea cea mai impotanta a unui aparat fotografic si care influenteaza in mod decisiv calitatea fotografiei.
A fost inventat in 1570 de catre savantul Porta care a marit diametrul orificiului de "stenopa", a adaugat o lentila convergenta si a obtinut o imagine mult mai clara si mai luminoasa. Dupa aproape cinci secole de evolutii si perfectionari, obiectivele produse azi intrunesc calitati si performante tot mai ridicate.
Aparatele foto cu formatul 35 mm si, mai ales aparatele digitale, impun asocierea un un obiectiv de calitate ridicata, cu o putere mare de restituire a detaliilor celor mai fine, cu un grad ridicat de contrast, fara aberatii cromatice, usor de folosit si dotate cu cat mai multe automatisme. Abordarea de catre fiecare fotograf a celor mai diferite domenii reclama utilizarea de obiective cu diferite distante focale.
Principiile obiectivelor fotografice sunt distanta focala, diafragma, profunzimea de camp si redarea perspectivei.
Cele mai uzuale obiective destinate formatului 35 mm sunt cele cu F = 50 mm, dar exista pe piata si produse cu distante focale de la cativa mm la peste 1000 mm.
Obiectivele "fish-eye acopera un camp de aproximativ 180 grade. Acest tip de obiective deformeaza sever redarea liniilor (deformare in "butoi"), imaginea obtinuta fiind mai mult un cerc decat un dreptunghi.
Obiectivele superangulare destinate formatului 35 mm, au distantele focale cuprinse intre 24 si 35 mm. Acestea sunt bine corectate in privinta distorsiilor "in butoi" si sunt destinate fotografiei de arhitectura, interioare, grupuri, documentare etc. Permit accentuarea prim-planului comparativ cu fundalul prin asa-numita accentuare a perspectivei si au un camp de profunzime mai mare.
Obiectivele cu focala normala - si care au un unghi de camp similar cu cel al privirii umane, reproduc subiectul fara "modificarea perspectivei", fara aberatii sau distorsii. Formulele optice ale acestui tip de obiectiv a fost cel mai bine elaborate, astfel incat sunt cele mai bune si mai ieftine. Sunt obiective luminoase, tot mai mult inlocuite de zoom-uri.
Teleobiectivele sunt disponibile la diverse distante focale dar pretul lor este intrucatva proportional cu patratul distantei focale. Ca si obiectivele normale, sunt tot mai frecvent inlocuite de zoom-uri. Defectul major al unui tele-zoom este reprezentat de slaba sa luminozitate: majoritatea au o deschidere maxima de f/4,5 - 5,6, in timp ce teleobiectivele cu focala fixa au cel putin o diafragma im plus, fapt de mare ajutor in fotografia la lumina existenta. O diafragma mai deschisa usureaza focalizarea pe geamul mat si ajuta la ingustarea campului de profunzime. Teleobiectivele cu focala scurta (85 - 135) sunt utilizate mai ales pentru portret si fotografia de moda, iar cele cu focala mare (peste 200 mm) pentru sport si zoo-fotografie.
Obiectivele macro sunt destinate fotografierii cu scara mare de reproducere, pana la 1:1. Acestea sunt construite dupa scheme optice care sa minimizeze aberatiile optice pentru fotografierea de aproape, spre deosebire de celelalte tipuri de obiective, la care se considera ca subiectul se afla la mare distanta (peste 100 ori distanta focala). Desi exista si posibilitatea utilizarii de inele intermediare intre obiectiv si aparat, obiectivele macro pastreaza toate automatismele/comunicatiile intre cutie si obiectiv si sunt cu mult mai bine corectate optic pentru acest gen de fotografie. Cu distante focale intre 50 si 200 mm, pentru reproduceri la scara de 1:1, acestea permit o distanta confortabila fata de subiect (200 - 400 mm) ceea ce contribuie substantial la o mai buna iluminare, ca sa nu mai vorbim si de faptul ca insectele - subiectul predilect al macro-fotografilor - sunt mai putin deranjate de la aceasta distanta.
In ultima vreme sunt tot mai folosite obiectivele cu distanta focala variabila, denumite si zoom-uri. Pentru a pastra la cote cat mai inalte calitatile optice ale zoom-ului, acestea acopera trei plaje de distante focale: zona superangulare, zona din vecinatatea focalei normale si zona teleobiectivelor. Exista, desigur, si zoom-uri a caror distanta focala se intinde de la superangular la teleobiectiv, dar calitatea optica a acestora are de suferit. Perfectionari recente in ceea ce priveste formulele de sticla optica (Low Dispersion) si de slefuire a lentilelor (dupa suprafete asferice) au dus la cresterea calitatii obiectivelor moderne dar si la cresterea pretului.
Teleobiectivele cu oglinda (catadioptrice) sunt mai rar intalnite astazi, desi in anii `70 reprezentau o solutie ieftina si plina de promisiuni pentru super-teleobiective. Prin utilizarea a doua oglinzi, razele de lumina erau reflectate de doua ori, astfel incat lungimea ansamblului optic era de aproape trei ori mai scurta decat distanta focala. Prezentau insa cateva dezavantaje majore: luminozitate redusa si mai ales, deschiderea fixa! Din cauza sistemului de oglinizi, utilizarea unei diafragme era imposibila din punct de vedere optic. Pentru subiectele luminoase se puteau utiliza filtre gri-neutru. Dar, mai ales, acestui tip de obiective i se reproseaza aspectul bokeh-ului: in forma de covrig, cu periferia mai luminoasa si centrul mai intunecos, total ne-natural.
Obiectivele "tilt&shilt" sunt obiective speciale, de uz destul de restrans, care au doua planuri suplimentare de miscare: unul paralel cu planul filmului, pentru corectarea perspectivei si altul de rotatie in jurul centrului optic, pentru controlul riguros al planului de claritate si al deformarilor. Obiectivele destinate corectarii perspectivei (Perspective Control) permit fotografului sa aseze corpul camerei de exemplu paralel cu fatada cladirii iar, prin deplasarea obiectivului sa incadreze subiectul de la parter pana la cel mai inalt etaj, fara deformarea unghiulara, intalnita la camerele uzuale. Prin rotatia in jurul centrului optic, un subiect cu ampla desfarurare in adancime - de exemplu un gard sau un sir de case - poate fi fotografiat clar pe intreaga sa lungime, gratie modificarii profunzimii de camp indusa de aceasta miscare.
Desi nu reprezinta propriu-zis un obiectiv, covertoarele sunt folosite frecvent in fotografie. Acestea reprezinta un ansamblu optic destinat intercalari intre obiectiv si corpul camerei fotografice si care determina modificarea distantei focale, prin crestere sau prin scadere.











2.

Un filtru este un dispozitiv care exercita o actiune diferentiata asupra componentelor materialului cu care interactioneaza. Un filtrul fotografic este un dispozitiv optic ce are capacitatea de a permite trecerea selectiva a radiatiei luminoase, adica permite trecerea undelor luminoase cu o anumita lungime de unda si diminueaza sau se opune trecerii undelor cu alte lungimi de unda.
Filtrul fotografic poate fi atasat in fata obiectivului aparatului fotografic sau pe sursele de lumina artificiale, in scopul de a modifica modul in care sunt reproduse subiectele colorate pe pelicula fotografica. Majoritatea obiectivelor aparatelor fotografice sunt prevazute cu un filet pentru atasarea filtrelor; obiectivul are inscriptionat diametrul acceptat.
Prin extensia termenului de “filtru”, in aceasta categorie de accesorii fotografice au fost introduse si:
- "filtrele" gri sau neutre - care exercita un efect de reducere a luminii incidente, pe intregul spectru de lungime de unda, si, de acea, denumite – neselective
- "filtre" care modifica claritatea, contrastrul sau aspectul geometric al imaginii.
In cele mai multe cazuri, filtrul este plasat intr-o montura, format dintr-un inel si o garnitura filetata. Inelul port-filtru are si un filet exterior pentru fixarea lui pe obiectiv. Dezavantajul acestui sistem de prindere este ca un set de filtre este dedicat unei serii de obiective care au acelasi diametru la filetul de prindere, situatie rar intalnita in cazul unui set de obiective din dotarea unui fotograf
Filtrele actioneaza prin absorbtie sau prin interferenta. Filtrele de absorbtie sunt cele mai folosite in practica fotografica. La incidenta unui fascicul de lumina asupra unui obiect - inclusiv asupra filtrului -, apar reflexia, absorbtia si transmisia.
Aborbtia depinde de materialul suport si de colorantul inclus in material pentru a obtine efectul dorit. In scopul cresterii randamentului optic al filtrului (maximizarea transmisiei), filtrele sunt realizate astazi din materiale optice de inalta calitate (cu absorbtie proprie minima) si sunt tratate pe ambele suprafete cu straturi anti-reflex, deoarece absorbtia proprie colorantului inclus este un parametru impus. Filtrele de absorbtie impiedica partial sau total lumina pe anumite lungimi de unda, in timp ce alte lungimi de unda sunt foarte putin absorbite. In acest fel, lumina ce strabate filtrul va avea o compozitie spectrala diferita de lumina incidenta si va fi perceputa de ochiul uman ca avand o anumita culoare dominanta.
Filtrele de interferenta. Interferenta este fenomenul de interactiune dintre doua unde, inclusiv luminoase. In ceea ce priveste undele luminoase, fenomenul apare la nivelul straturilor transparente subtiri si este determinat de diferenta de faza (de drum) intre raza reflectata de prima suprafata (raza reflectata in figura de mai jos) si raza care este refractata la traversarea interfetei aer-lama subtire, apoi reflectata de a doua suprafata si retrimisa in mediu (raza refractata din figura). Daca cele doua raze sunt in faza, amplitudinea undei rezultante creste, iar daca sunt in antifaza, amplitudinea undei rezultante este diminuata. Pentru ca fenomenul sa fie evident, stratul transparent trebuie sa fie de ordinul lungimii de unda a luminii vizibile (microni), ca de exemplu peretele baloanelor de sapun.
Prin insasi destinatia sa, filtrul retine (absoarbe) o parte din radiatia luminoasa incidenta, astfel ca la obiectiv ajunge un procentaj din lumina care ar fi ajuns in absenta filtrului. Din aceasta cauza, pierderea de lumina trebuie compensata cu o crestere echivalenta a expunerii. Numarul cu care trebuie multiplicata expunerea poarta numele de factor sau coeficient al filtrului.
Clasificarea filtrelor se poate face dupa mai multe criterii. In functie de momentul in care se folosesc in realizarea fotografiei, se disting filtre folosite la captarea imaginii sau in faza de prelucrare a peliculei inregistrate. Dupa principiul de actiune al filtrului, marea majoritate sunt filtre colorate in masa si deci isi exercita efectul prin absorbtie selectiva a luminii, dar exista si filtre care actioneaza prin interferenta in straturi transparente subtiri. Un principiu deosebit de actiune este utilizat la filtrele de polarizare. In functie de materialul din care sunt construite, intalnim filtre din gelatina, din sticla sau din materiale plastice de inalta densitate. In functie de materialul fotosensibil caruia sunt destinate, se produc filtre cu utilizare predominenta la filmul alb-negru sau predominent pentru filmul color. In functie de portiunea din spectrul luminos modificata, se deosebesc filtre destinate blocarii radiatiei ultraviolete (anti-UV numite desori simplu, UV), pentru spectrul vizibil sau pentru infrarosu (IR). Filtrul UV are o nuanta galbuie slaba si are drept rol blocarea radiatiei UV. Intrucat indicele de refractie este proportional cu frecventa - si invers proportional cu lungimea de unda - a radiatiei luminoase, imaginea produsa de radiatia UV se formeaza putin in fata planului filmului si determina in conditii cu pondere importanta a acestui tip de radiatii o imagine neclara (de ex. fotografii la altitudine). Blocarea radiatiei UV contribuie astfel la imbunatatirea imaginii iar la altitudini mai joase, filtrul ofera protectie mecanica a lentilei frontale a obiectivului dvs; de aceea multi fotografi il pastreaza permanent montat. Filtrul IR are o culoare rosie intensa, aproape neagra si blocheaza radiatia vizibila, permitind trecerea infrarosiilor. Ca si la radiatia UV, la radiatia IR apare o abatere de la planului focal pentru radiatia vizibila, de aceasta data putin in spatele planului filmului si - daca dorim sa fotografiem in IR - trebuie facuta o corectie asupra tirajului obiectivului (ajustata focalizarea pe o distanta mai mica decat cea reala). Multe obiective au marcat pe scala distantelor un punct rosu pe care trebuie ajustata punerea la punct.
Dupa efectul obtinut, filtrele se pot impartii in filtre de corectie, de conversie, de compensare si filtre pentru efecte speciale. Filtrul de conversie este destinat adaptarii grosiere a filmului color "de zi" la lumina "incandescenta" sau invers. Filtrul de corectie este destinat ajustarii fine a filmului la lumina folosita iar filtrul de compensare se utilizeaza pentru corectarea unei dominante de culoare. Filtrele pentru efecte speciale sunt foarte numeroase si permit obtinerea de imagini: multiple, scindate, paralele, "de vis", in degrade, stelate, soft, cu "ceata" etc.

Jean Coquin, fotograf profesionist in 1955, nemultumit de sistemele de filtre din acea vreme, inventeaza un sistem universal de prindere, pe care-l patenteaza sub numele de "Cokin Filter System". In 1973 infiinteaza compania Cromofilter S.A., care de atunci produce - cu mare succes de piata - Cokin Creative Filter System, prezent in peste 100 tari de pe mapamond, inclusiv in Romania
Incercand sa raspunda la cateva dorinte ale fotografilor in privinta filtrelor: simplitate, universalitate, versatilitate si usurinta in folosire, Coquin a dezvoltat un sistem format din trei parti: filtrele propriu-zise, realizate din materiale de inalta calitate, port-filtrul universal, in care culiseaza filtrul ales si un inel adaptor intre obiectivul aparatului fotografic si port-filtru.
Sistemul propus de Coquin are doua avantaje majore: nu mai este nevoie de filtre identice dar de diametre diferite pentru fiecare obiectiv iar fotograful poate controla in mod precis zonele asupra carora se exercita efectul filtrelor.
Sistemul de filtre Coquin
Albastru - Filtre albastre (02x)- pot fi utilizate ca filtre de conversie (seria 80x) a filmelor destinate luminii artificiale pentru fotografii la lumina de zi. In conditii de lumina de zi, un film destinat iluminarii artificiale subexpus + filtru albastru reproduce scene de noapte. Fitrele din seria 82x se utilizeaza pentru corectarea temperaturii de culoare ce apare de exemplu, dimineata devreme sau seara, la apus.
Alb- negru - Filtre pentru film alb-negru (001, 002, 003, 004) - filtre colorate uniform, destinate utilizarii in principal in fotografia cu film alb-negru, in scopul reproducerii mai luminoase a culorilor similare si mai intunecoase a culorilor complementare. Pot fi folosite si in fotografia color, de ex. un filtru oranj (003) poate crea atmosfera de apus de soare, iar unul albastru atmosfera de noapte.
Capac pentru port- filtru - Capac pentru port-filtru (003) - opercul ce se insera in port-filtru, in scopul de a proteja de praf si de lovituri filtrele si obiectul aparatului fotografic.
Ceata - Filtru de ceata (150, 151) - filtru matuit pe aproximativ jumatate din suprafata, care creaza impresia de ceata. La utilizare, zona clara se plaseaza jos, pentru a reda clar subiectul (apropiat) iar partea matuita se aseaza sus, pentru a reda difuz fundalul (indepartat).
Close- up - Lentile close-up (+1: 101, +2: 102 si +3: 103) - meniscuri convergente cu puterea de 1, 2 si respectiv 3 dioptrii, ce permit apropierea de subiect si incadrarea unui camp de pana la aprox. 6 x 9 cm. Nu atenueaza lumina si deci nu necesita corectarea expunerii; totusi pentru atenuarea aberatiilor optice induse, se recomanda utilizarea diafragmei 8 sau chiar
Creative- Filtre creative (375) - produse de utilizator prin alaturarea mai multor fasii colorate (pe suport de acetat) si mentinute in pozitie cu banda adeziva. Desi altereaza calitatea optica a sistemului, lasa fotografului libertate deplina in ceea ce priveste modul de combinare si numarul de culori folosite.
Curcubeu - Filtre "curcubeu" (195, 196) - filtre destinate untilizarii cu suprangulare (sub 40 mm pentru formatul 135) si al caror efect este vizibil doar in asociatie diafragme peste 8. Primul model contine un curcubeu pe 1/3 de cerc, iar al doilea pe 1/2 de cerc.
Degrade - Filtru degrade - filtru colorat partial, cu o zona uniform colorata, o zona de tranzitie si o zona perfect transparenta. Realizeaza o diminuare a contrastului pe anumite zone ale imaginii cu pana la 2 EV, in functie de intensitatea filtrului. Sunt disponibile filtre: gri (120, 121), albastre (122, 123), tabac (124, 125), mov (126, 127), violet (128, 129), verde-smarald (130, 131) si galben (132, 133).
Difractoare - Difractoare (040, 041, 042) - elemente din sticla optica transparente care actioneaza dupa principiul unei prisme si care determina aparitia unei linii luminoase (040), raze ce radiaza in stea, de la o sursa de lumina (041) sau cercuri multicolore (042). Efectul este maxim pentru subiectele intens stralucitoare aflate pe un fundal intunecos.
Difuzie- Filtru de difuzie (083, 084) - accentueaza nota de romantism pentru portrete, peisaje sau natura moarta. Filtrele produc o scadere a acutantei si a contrastului. Modelul 083 are un efect moderat si este destinat fotografiei de peisaj, in timp ce modelul 084 are un efect mai puternic si este recomandat pentru portret si natura moarta.
Dream - Filtre dream (091, 092, 093) filtre de difuziune care creeaza un halou de diferite intensitati si contururi colorate in jurul subiectelor stralucitoare, cu efect tot mai intens, de la 1 la 3. Inchiderea diafragmei reduce efectul de halou.
Firnis colorat - Firnis colorat (080) - culori pe baza de ulei care se aplica pe filtre neutre (vezi ~) pentru a produce un efect de difuzie; aplicarea se poate face cu degetul sau cu o pensula. Sunt disponibile patru culori: rosu, galben, albastru si incolor. Ultima este utilizata pentru simularea unui filtru de difuzie. Firnisul se indeparteaza cu apa calda sau cu alcool etilic.
Galben - Filtru galben (001) - destinat fotografiei alb-negru, corecteaza tonalitatea cerului, amelioreaza reproducerea verdelui, iar pielea este reprodusa mai luminos. Un filtru extrem de util in fotografia de iarna in plin soare.
Geanta port- filtre- Geanta port-filtre (A 305) - geanta pentru pastrarea si transportul filtrelor, in care se pot plasa pana la zece filtre subtiri din seria A. Poate fi atasata la centura sau la geanta foto.
Inel de adaptare- Inel de cuplare (308) - dispozitiv de cuplare a doua port-filtre in serie, in scopul utilizarii a mai mult de patru filtre sau de controla mai precis efectul lor. Desi posibila, nu se recomanda utilizarea a mai mult de 5 filtre simultan. Un al doilea port-filtru poate induce vignetare la obiectivele cu distante focale scurte.
Masca- contramasca - Masca - contramasca (342, 345) - pereche de masti destinata fotografierii a doua subiecte intr-o singura imagine. In prima expunere se utilizeaza filtrul cu pata centrala opaca, iar in a doua filtrul opac, cu pata centrala transparenta.
Masti creative - Masti creative (340) - folie autoadeziva din plastic negru din care se pot taia masti si contramasti si care vor fi apoi asezate fiecare pe cate un filtru neutru (vezi ~).
Multi prisma- Refractor multi-prisma (5x: 201, 7x: 202, 13X: 203, 25x: 204) sticla optica transparenta, cu o zona centrala plan-paralela si cu periferia fatetata, ce determina multiple reproduceri ale zonei centrale din camp. Efectul optim este obtinut pentru focale intre 35 si 135 mm. Diafragmele deschise asigura o tranzitie lina intre reproducerile invecinate.
Multi- prisma paralel - Refractor multi-prisma paralel (209) - filtru prelucrat pe o parte din suprafata cu prisme, care determina multiplicarea imaginii in randuri paralele. Efectul sau depinde de focala folosita, de diafragma si de distanta dintre filtru si lentila frontala a obiectivului.
Neutru - Filtru neutru (376) - suprafata de sticla optica plan-paralela fara efect optic; constituie un suport pentru aplicarea vaselinei, firnisului sau a mastilor creative autoadezive.
Oglinda - Oglinda (220) - disponibila doar pentru seria A, se plaseaza in jumatatea inferioara a port-filtrului; pozitia si inclinatia oglinzii se poate ajusta dupa necesitati, sub controlul atent al imaginii in vizorul SLR; inlocuieste prim-planul cu o reflexie a planului indepartat si creeaza impresia unui luciu de apa.
Oranj - Filtru oranj (002) - filtru colorat uniform oranj, destinat fotografiei alb-negru, ce intuneca albastrul (si face norii mai vizibili pe cer) iar culorile galben - oranj - rosu sunt redate mai luminos. Au un factor de multiplicare de 2 pana la 5, in functie de tipul filmului folosit. Nu se recomanda pentru filmele ortocromatice.
Pastel - Filtre pastel (086, 087) - filtre comparabile ca efect cu filtrele "fog" (ceata), dar al caror efect se exercita pe intreaga suprafata a imaginii. Pot fi utilizate in fotografia de peisaj, portret sau nud.
Pata centrala - Filtre cu pata centrala (centre spot) - filtru colorat sau de difuziune cu o pata centrala clara, fara efect de filtrare; efectul sau este de reproducere corecta a subiectului incadrat in zona petei centrale si de difuziune sau/si colorare a periferiei, folosit indeosebi la portrete. Efectul filtrului depinde de diafragma de lucru si de distanta focala a obiectivului: o difragma mai deschisa determina o tranzitie mai gradata, in timp ce o focala mai lunga permite o zona centrala, clara, mai mare. De asemenea, zona de tranzitie este mai difuza daca filtrul este inserat in al doilea sau al treilea slot al port-filtrului. Filtrele din seria 06x sunt destinate focalelor intre 50 si 250 mm iar cele din seria 07x focalelor sub 50 mm. Filtrele de tip 0x0 si 0x1 cunt filtre incolore, cu efect de difuziune; cele de tip 0x2 si 0x3 sunt colorate in verde, cele de tip 0x4 sunt colorate in violet, cele de tip 0x5 sunt verzi, cele 0x6 oranj, cele 0x7 albastre iar 0x8 rosii. Filtrele 67x sunt bicolore asimetric: 672 violet-albastru, 673 violet-galben iar 674 albastru-galben.
Polacolor- Filtre polacolor (rosu: 161, albastru: 162 si galben: 163) - filtre de polarizare in format patrat, care imprima propria culoare imaginii, mai ales la nivelul reflexiilor. Daca se foloseste impreuna cu un filtru de polarizare, imaginea poate fi "virata" complet in culoarea filtrului polacolor folosit. Functionarea sistemului de masurare a expunerii poate fi afectata de folosirea acestui tip de filtre si se recomanda ajustarea expunerii pe baza cartonului gri 18%. Utilizarea simultana a doua filtre determina marirea factorului de expunere, care poate ajunge la 6 - 9 EV.
Polarizare - Filtre de polarizare - plan (160) si circular (164) - cele mai importante filtre in fotografia color, mai ales pentru peisaje. Blocheaza sau atenueaza reflexiile de pe suprafete nemetalice, cum ar fi apa, sticla, piatra polizata, lemn lustruit, etc. Mai putin cunoscut dar foarte util este efectul asupra frunzelor si pielii umane aflate in plin soare, de la nivelul carora extrage componenta albastruie data de reflexia cerului; in acest fel culorile sunt mai bine reproduse. Filtrele trebuie ajustate inainte de fiecare expunere iar, in cazul unor obiective (a caror lentila frontala se roteste in timpul focalizarii), pozitia filtrului se ajusteaza dupa focalizare. Unele modele de camere necesita filtru de polarizare circular, pentru a nu interfera cu sistemul de autoexpunere. Doua filtre de polarizare suprapuse, actioneaza ca un filtru gri de intensitate variabila. Sunt disponibile in format rotund.
Port- filtru - Port-filtru (pentru seria A: 221, pentru seria P: 271, pentru aparatele foto tip compact: 300) - dispozitiv de prindere si pozitionare a filtrelor Cokin, care permite utilizarea simultana a unui filtru rotund si a altor trei filtre patrate sau alte accesorii. Filtrele patrate pot fi inserate intr-un grad variabil iar port-filtrul poate fi rotit in jurul axei sale.
Portret - Kit "Portret" (pentru 49 mm: E723 si pentru 52 mm: E 724) set de filtre (de difuzie, pastel, "dream", sepia, doua filtre cu pata centrala), port-filtru tip A, capac obturator si o geanta port-filtru.
Prisma - Prisma (219) - atasata la port-filtru si orientata cu fateta cea mai mare catre subiect, creeaza in jurul obiectelor stralucitoare un halou spectral.
Radial- zoom - Filtru radial-zoom (185) - filtru transparent cu o pata centrala plan-paralela si cu periferia prelucrata cu santuri circulare, care determina un efect similar cu cel de zoomare in timpul fotografierii. Efectul este dependent de diafragma de lucru.
Rosu - Filtru rosu (003) - folosit in fotografia alb-negru, cu un factor intre 6 si 25, in functie de tipul de film folosit; determina reproducerea rosului aproape alb iar a albastrului aproape negru, amelioreaza claritatea in departare (ca un filtru IR), accentueaza dramatismul norilor pe cer; este utilizat mai ales in fotografia de arhitectura si de peisaj.
Sepia - Filtru sepia (005) - produce o "patina" similara cu fotografiile vechi; sunt pastrate doar culorile galben, oranj si rosu, celelalte culori fiind mult atenuate.
Skylight - Filtru skylight (230) - filtru de corectie de culoare portocalie, este utilizat pentru diminuarea nuantei albastrui in fotografiile facute la pranz, mai ales vara.
Star - Filtre star (16 raze: 055, 8 raze: 056, 4 raze: 057, 2 raze: 058) - susrsele punctuale stralucitoare din campul fotografiat vor fi inconjurate de un numar de raze, in functie de tipul filtrului.
Sunset - Filtru "Sunset" (197, 198) - filtre degrade, cu o latura mai intens colorata decat latura opusa, utilizate pentru a reproduce "atmosfera" de apus de soare.
Super- speed - Filtru "Super-speed" (217) compus dintr-o prisma plasata excentric, determina reproducerea sub forma unor dare luminoase sau de raze de lumina, sugerind miscarea. Efectul poate fi controlat atat ca pozitionare, prin insertia mai adanca a filtrului, cat si ca intensitate, prin modificarea diafragmei de lucru.
Variocolor - Filtre de polarizare variocolor (rosu-verde: 170, rosu-albastru: 171, violet-oranj: 172, albastru-galben: 173) - coloreaza monocrom imaginea (de ex. 170 - in rosu) iar reflexiile sunt colorate in culoarea secundara (in verde, in cazul filtrului 170).
Vaselina colorata - Vaselina colorata (081) - culori pe baza de vaselina care se aplica pe filtre neutre (vezi ~) pentru a obtine un efect de difuzie; aplicarea se poate face cu degetul sau cu o pensula. Sunt disponibile in patru culori: rosu, galben, albastru si incolor. Vaselina se indeparteaza cu apa sau cu alcool etilic.
Verde - Filtru verde (004) - filtru destinat fotografiei alb-negru, cu factor de aprox. 2 si utilizat pentru a lumina verdele si a intuneca rosul si albastrul.

0 Comments:

Post a Comment

<< Home