Thursday, May 12, 2005

Istoria Internetului (Diana Colibaba)

Internetul reprezinta mai mult decat o retea uriasa de calculatoare. El constituie o retea de retele (comerciale, militare, academice, universitare, educationale), dar si un mediu informational imens ce ofera servicii si resurse din cele mai diverse – baze de date, biblioteci – precum si o nebanuita comunitate de persoane din cele mai diferite domenii ale vietii economico-sociale. O definitie succinta a Internet-ului poate fi formulata astfel: un numar foarte mare de calculatoare raspandite in toata lumea, legate intre ele pentru stocarea, partajarea si directionarea diverselor tipuri de informatii.
La inceput reteaua avea scopul de a servi programele de cercetare si de a rezolva orice problema legata de calculatoare. Usurinta cu care se pot distribui informatii dar mai ales usurinta cu care orice utilizator poate avea acces la informatii, a facut din Internet un mediu de nelipsit. Sunt distribuite informatii de orice tip, incepand cu programe de invatare a utilizarii microcalculatoarelor, continuand cu lectii de insusire a cunostinteleor din cele mai diverse domenii, stiri, baze de date imense, cotatii la bursa, oferte de locuri de munca, legislatie, retete medicale, muzee virtuale si chiar rete culinare .
Internet-ul este in acelasi timp o uriasa biblioteca, un instrument de corespondenta rapida, un nou mediu de publicare si un mijoc de difuzare mondial al informaticii. Modul de acces este simplu interactiv si inlatura discriminarea geografica .
Revenind la definitia „o retea de retele ’’ trebuie spus ca toate retelele LAN, MAN si WAN pot fi conectate intre ele prin legaturi rapide si performante. Legatura poate fi stabilita prin satelit, prin linii analogice dedicate, circuite de comnunicatii digitale, unde radiofonice.
Inceputurile Internet se situeaza in anii ’60. Astfel in 1967 Bob Taylor a lucrat la ARPA (Advanced Research Project Agency) si a avut ideea de a lega impreuna intr-o retea redundanta, bazata pe pachete toate calculatoarele de la universitatile importante participante la programele agentiei.
Astfel se realizeaza in 1969 prima conexiune la distanta intre doua calculatoare, ARPA experimentand o retea de comutare de pachete, bazata pe linii telefonice, intre Stanford Research Institute si University of California din Los Angeles. In acest fel ia nastere ARPANET (Advanced Research Project Agency Network).
In perioada anilor ’70 s-au adus o serie de modificari in sensul imbunatatirii comunicatiilor, cea mai importanta fiind elaborarea unor seturi de reguli (protocoale ), ce au asigurat o comunicare intre calculatoare la un nivel mai bun ce a adus viteza de tranmitere la 50Kbps .
Anul 1977 a marcat adaugarea la retea E-mail, iar putin mai tarziu, in 1979, s-a adaugat USENET o retea virtuala de stiri, servicii ce au largit considerabil aria de utilizare si au oferit o noua orientare in evolutia retelei. La inceputul anilor ’80, datorita traficului extrem de ridicat de informatii si din ratiuni de securitate a datelor cu caracter militar ARPAnet se divide in doua sedimente: MILnet – o retea militara si ARPAnet o retea civila ce continua cercetarile asupra retelelor si orientata pe schimbul nelimitat de informatii.
Anul 1982 marcheaza reunirea principalelor retele: ARAPnet, MILnet, NSNET, BITNET (Because It’s Time NETwork-aparuta in mediul universitar), USENET (aparuta tot in mediul universitar, dar care ofera si o serie de servicii comerciale) si altor retele, luand nastere Internet, sub denumirea Internetwork Sistem (sistem interconectat de retele). Evolutia Internet este marcata in continuare de adaugarea de noi servicii: serviciul de informare GOPHER, serviciul de transfer de fisier FTP, serviciul World Wide Web etc.
Ziua de 1 ianuarie 1983 marcheaza trecerea de la protocolul NCP ( Network control Protocol) laTCP/IP (Transmission Control Protocol/ Internet Protocol ). Numarul calculatoarelor conectate la reteau Internet a crescut apoi rapid de la un an la altul: 1024 in 1984, 5089 in 1986, 28000 in 1987 si 130000 in 1989.
In anii ’90 Internetul s-a dezvoltat mult, nu numai ca volum de informatii si servicii permanent accesibile, dar si ca numar de utilizatori .
Anul 1991 este momentul in care National Science Foundation, care superviza modul de operare pe Internet a ridicat restrictiile impuse de domeniul comercial, ceea ce a produs o adevarata „ explozie’’ in cresterea in numarul calculatoarelor conectate: 992000 in 1992, 1776000 in 1993 .
In 1993 Casa Alba deschide o cutie postala Internet (president @whitehouse.gov).
In anul 1994 marcheaza realizare primelor transmisii audio si video prin Internet. In fiecare luna se conecteaza la Internet peste un milion de noi utilizatori. Internet Society estimeaza ca aproximativ 115 tari dispun de o conexiune la reteau informatica mondiala. Numarul de calculatoare gazda conectate la retea depasea 3,2 milioane in anul 1994, cel al utilizatorilor era apreciat la 20-30 milioane .
Potrivit Comupter Industry Almanac Inc. numarul utilizatorilor a ajuns la sfarsitul anului 1980 la 150 milioane. Numai in SUA sunt aproape 67 de milioane de utilizatori adica aproape 51% din total.
Romania, desi a aparut relativ tarziu in peisajul comunicatiilor globale, a marcat o crestere impresionanta intr-un scurt interval de timp: de la 15 calculatoare gazda (host ) in februarie 1993 la 2727 calculatoare gazda in ianuarie 1996 si 26362 calculatoare gazda in februarie 1999.
World Wide Web (WWW) a fost relizat in 1989 la Centrul European de Studii Nucleare din Genva. Succesul s-a inregistrat insa abia in 1993, cand programul client Mosaic i-a conferit o mare simplitate de utilizare precum si functionalitate multimedia. World Wide Web este instrumentul Internet cel mai des utilizat. Pentru a folosi World Wide Web este nevoie de un browser Web, adica de un program care afiseaza documente Web. World Wide Web ofera fotografii si sunete, precum si un sortiment foarte bogat de informatii sub forma de text.
Numarul serverelor WWW creste continuu. Fiecare cuprinde un numar mare de documente hipermedia cu texte, sunete si imagini. Clientii WWW dialogheaza cu serverele prin protocolul HTTP (Hypet Text Transfer Protocol ). HTTP-ul este setul standard de comenzi ce permite comunicarea pe Internet. Fara HTTP browser-ul folosit nu ar sti daca informatia care a venit este HTML sau un document, un program sau un mediu VRLM.
Fiecare pagina Web are o adresa unica, numita Universal Resource Locator (URL). URL-ul specifica modul in care clientul trbuie sa acceseza pagina, numele calculatorului pe care se afla, subdirectorul si numele fisierului pagina. Spre exemplu URL-ul http://home.mcom.com/home/welcome.html specifica pagina welcome.html, stocata in directorul home pe calculatorl gazd home.mcom.com Prefix-ul http:// stabileste ca este vorba despre solicitarea unei pagini Web si ca browser-ul trebuie sa o afiseze.
De asemenea, grafica disponibila pe Web a evoluat continuu. De la vechile tipuri de imagini GIF, limitate la 256 culori s-a trecut la formatele JPEG care permit imagini digitale de rezolutii mari si in mai multe culori si apoi la formatul PNG, care permite o afisare progresiva si corectii pentru controlul luminozitatii.Ultima tendinta este folosirea graficii vectoriale care asigura un plus de scalabilitate .
Publicarea paginii Web se poate face pe server. Se poate folosi insa spatiul si „uneltele’’ pe care le pune la dispozitie un site gratuit ( 5-12 MB spatiu furnizat, machete, biblioteci de imagini, asistenta etc.)
Pentru cautarea paginilor Web, a adreselor de posta electronica, a grupurilor de discutii pot fi folosite mai multe instrumente de cautare numite motoare de cautare.
Utilitarul FTP (File Transfer Protocol ) este un program care permite transferul de fisiere intre doua calculatoare cuplate la Internet. Initial FTP lucra prin intermediul liniilor de comanda , ulterior prin programul Gopher s-a permis lucrul cum meniuri. In prezent , FTP a fost incorporat in browserul Web. Cel mai folosit browser Web este Internet Explorer.
WWW-ul este un sistem pentru accesul la hypertext pe Internet. Este facut din documente, imagine, sunete si link-uri catre alte documente sau servere.Un document Web poate contine si linkuri catre alte servicii cum ar fi FTP, Gopher, Archie, Telnet. Un mod mai bun de a privi Internetul este sa-l vezi interactiv, sa aiba o interfata grafica, sa fie usor de folosit.
Hypertext inseamna a marca sirurile de text sau alte obiecte si de a le lega cu alte obiecte, care ar putea fi din punct de vedere fizic la mare distanta de obiectul original. Cand legatura este selectata, cineva poate "sari" la documentul legat. In acest fel este posibil de a lega un numar nelimitat de documente intre ele intr-o structura web ne-ierarhica. Pentru a putea deosebi aceste documente si pentru a le regasi, fiecare are o adresa unica. Aceasta este Unique Resource Locator (URL). Clasa URL furnizeaza un acces de nivel inalt la datele de la distanta. Un obiect URL incapsuleaza o specificare a unui locator uniform de resursa (URL). Odata creat un obiect URL, acesta poate fi folosit pentru accesarea datelor locatiei specificate de URL. Un URL permite accesul la date fara a fi nevoie de detaliile protocolului folosit, cum ar fi HTTP sau FTP. URL-urile constau intr-un protocol de transmitere (in cazul WWW-ului acesta este Hypertext Transfer Protocol – http), urmat de www (in cele mai multe cazuri) si de domeniu (de exemplu numele serverului si numele paginii). Prima versiune a programelor pentru a naviga pe www, asa numitele "browsere" urmareau inca traditia originala a Internetului-erau numai text. Astfel, sistemul a ramas, in principiu, neprietenos cu utilizatorii.
In Septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de webservere in intreaga lume.
Sistemul actual insa impinge treptat aceste browsere spre marginile Internetului, mai ales prin politica Internet Service Provider-ilor. Spre exemplu, in USA primii 6 ISP au fiecare mai mult de 1 milion de abonati, din care numai AOL are 11 milioane. Din acesti ISP 4 ofera ca browser numai Internet Explorer 1 ce ofera Internet Explorer in mod implicit, insa da posibilitatea oferirii si a altor browsere si doar unul singur ofera browserul pe care consumatorul il cere.
Astfel celelalte browsere, multe dintre ele cu vechimi de 5-10 ani si-au jucat practic rolul in istoria Internetului. Iata cateva date despre o parte din aceste browsere:
Chimera functioneaza pe sisteme de operare UNIX cu interfata X-Windows. Este scris complet in EMAC-Lisp, suporta frame, CSS, tabele, tot ceea ce tine de fonturi se trece printr-un style sheet definit in mod implicit in browser si care poate fi setat la alti parametrii, platforma de baza VMS.
HotJava este produs de firma SUN si functioneaza in special pe sistemele de operare Solaris, dimensiuni mici si relativ compact face randarea textului cu ajutorul masinii virtuale Java, customizabil, este scris cu si pentru tehnologia Java.
Arena a fost dezvoltat initial de W3C ca un tester pentru tehnologiile pe care acesta le aproba. In 17 decembrie 1997 a fost cedat neexclusiv, pentru dezvoltarea grupului Yggdrasil, a fost dezvoltat in continuare ca o licenta publica GNU astfel incat poate fi modificat sau vandut. A aparut initial pe platformele UNIX gratuite (Linux si FreeBSD), apoi prin intermediul emulatorului de X-Windows de la Pearl Software s-a trecut spre Windows. Practic este primul browser grafic, primul care a suportat tabele si CSS.
Opera deschide mai multe ferestre fara a incarca in mod deosebit memoria, redirectioneaza iesirea dintr-o fereastra catre alta, imagine on/off la nivel de fereastra, aduce toate documentele din HotList cu doar 2 click-uri si navigare din tastatura, respecta in mod exact specificatiile HTML, insa doar pentru HMTL 2.0 si o parte din HTML.
Cel mai important motiv pentru care WWW poate functiona pe diferite tipuri de calculatoare este HyperText Transfer Protocol (HTTP). HTTP-ul este setul standard de comenzi ce permite comunicarea pe Internet. Oricine este conectat la Internet poate citi newsgroup-uri Usenet sau mesaje postale. Cel mai bun mod de a observa regulile unui newsgroup, cunoscut ca “ Netiquette ”, este de a citi fisierul cu informatiile newsgroup-ului numit “ FAQ ” ( Frequently Asked Questions, adica intrebari frecvente ).
Cea mai dezvoltata parte a Internetului in 1994 si 1 995 a fost World-Wide Web. Web-ul se bazeaza pe o idee, care plutea in aer de ceva vreme, numita “Hypertext ”. Orice PC pe care e instalat Windows are o versiune simpla de Hypertext: cuvintele colorate asupra carora se poate actiona cu mouse-ul, pentru a deschide un nou meniu. World-Wide Web functioneaza in acelasi fel: se face click cu mouse-ul pe un cuvant activ si utilizatorul va fi dus direct la pagina sau documentul care contine mai multe informatii referitoare la subiectul respectiv. La inceput, Web-ul era numai text. In loc de mouse se apasa o sageata.
La inceputul anilor `90 a fost inventat un nou tip de software, care face Web-ul mai usor de utilizat. Acest software, numit Mosaic, era pentru Web ceea ce este Windows-ul pentru un PC care foloseste sistemul de operare DOS: transforma textul in imagini si foloseste grafica pentru a face sistemul mai usor de utilizat. La inceputul anilor 90, Mosaic avea sa devina un produs comercial si au fost create si cateva produse concurente cum ar fi: Cello, WinWeb si Netscape.
Avand la dispozitie browsere grafice, Web-ul a schimbat considerabil in bine felul in care erau folosite retelele de computere. Web-ul poate suporta orice fel de date, de la text si grafica pana la clipuri video si audio, si chiar emisiuni de radio si de televiziune. Nu este necesara o pregatire tehnica pentru utilizarea lui. Totodata, Web-ul da posibilitatea chiar si unei firme mici sa-si faca reclama in intreaga lume prin intermediul retelei.
Codarea mesajelor este o tehnologie care face ca Internetul sa fie cu adevarat folositor si pentru transmiterea unor date confidentiale sau secrete. Exista tehnici de codare foarte performante , dar frica justificata ca acestea ar putea fi folosite de catre unii cu intentii necurate, a impiedicat raspandirea lor pe scara larga.
Un browser Web este un program client care solicita serverului un document HTML, apoi il examineaza si il afiseaza. Browserul trebuie sa imparta documentul HTML in partile lui componente (etichete, atribute, text simplu etc.). In prezent, exista browsere Web cu utilizare larga. Un browser este un program aplicatie ce simuleazã navigarea pe Internet. Acesta are menirea de a aduce o copie a unei pagini Web pe calculatorul local si sa o vizualizeze.
Cele mai cunoscute browsere sunt Netscape Navigator si Microsoft Internet Explorer . Initial, Netscape Navigator a fost singurul browser utilizat pentru parcurgerea Web-ului. De fapt, Netscape a fost atat de popular, incat multi analisti au afirmat ca Microsoft a fost "prins dormind la cotitura" si ca se afla in mare pericol de a pierde dominatia software in favoarea Netscape. Raspunsul Microsoft la aceste afirmatii a fost crearea programului Microsoft Internet Explorer, un browser cu facilitati care corespund sau depasesc multe din facilitatile aflate in Netscape Navigator.
Internetul reprezinta mai mult decit o suma de conecsiuni; desigur nimeni nu a prevazut cum aceasta trecere de la o retea militara la una publica si comerciala ne va afecta felul in care gindim despre informatie si comunicara.

0 Comments:

Post a Comment

<< Home