Wednesday, April 20, 2005

Comportamentul presei scrise in campanii electorale ( Eva)

Despre comportamentul in alegeri al presei scrise de la noi s-a scris si s-a rostit mult pana acum suficient ca sa luam drept punct de pornire anumite constatari. Campania electorala a fost obscura si scandaloasa... Obscura din cauza lipsei de stiri si informatii privind activitatea partidelor, ceea ce a facut campaniile aproape invizibile". Trecerea cu vederea, ca si reflectarea, sunt de diferite genuri, de diferite maniere, am putea spune chiar de diferite moravuri autohtone. Despre "ai casei" se scrie numai de bine sau nu se scrie deloc. Despre concurentii "partidului casei" nu se scrie deloc sau se scrie numai de rau, vehement, agresiv, ca despre ultimul "dusman al poporului". Si cu cat partidul-concurent este mai aproape pe esichierul politic, cu atat mai crunte sunt loviturile, cu atat mai dure insinuarile si invinuirile, de obicei in coruptie. Despre alti concurenti sau nu se scrie nimic, sau se accepta contra plata, publicitate si materiale electorale. Cam acesta este instrumentariul. Informarea si analiza obiectiva a activitatii altor formatiuni decat cea "proprie" este o raritate mare in presa de la noi Situatia se repeta, ca la indigo, in alte redactii, numai ca fiecare are obiectul sau de veneratie si, respectiv, de denigrare. Ceea ce a dus la diminuarea considerabila a rolului mass-media de prelucrare si generalizare a informatiei in alegeri.
S-ar putea ca o parte din ziarele si ziaristii de la noi sa pretinda la dreptul "circumstantelor atenuante". In sens ca nicaieri in lume presa scrisa, spre deosebire de cea audiovizuala, nu este sau este sau foarte putin supusa reglementarilor oficiale in cazul campaniilor electorale. Pentru ca asa s-a constituit din punct de vedere istoric si pentru ca eventualele reglementari sa nu afecteze independenta editoriala a ziarelor, precum si dreptul la exprimare si opinie. In fond, presa scrisa are dreptul la anumite preferinte politice in campanii electorale. Exista o masura in toate si aceasta masura vine de la rostul presei intr-o societate democratica: a informa cetateanul - alegator cat mai amplu, cat mai complet, cat mai echitabil si impartial. In democratiile cu traditii, dar deja si in cele mai aproape de noi ca traditie politica, presa este constienta de necesitatea elaborarii unui echilibru just intre independenta editoriala, pe de o parte, si anumite reglementari, autoreglementari ce se complementeaza reciproc, pe de alta parte, in ceea ce priveste campaniile electorale.

Care este impactul comportamentului presei scrise autohtone? De ce nu este bine ca mass-media nu si-au indeplinit rolul de informare a electoratului despre toate partidele, concurentii electorali, si respectiv, toate optiunile politice pe care le-au avut la dispozitie? Raspunsul pare a fi univoc: a informa complet, deplin, echitabil nu este un scop in sine. Un public informat este chezasia alegerilor democratice si regulate, un alegator informat cat mai deplin este chezasia votarii unui regim democratic. Si viceversa: prin alegatorul neinformat presa pune in pericol destinele democratice ale societatii. In acest sens, responsabilitatea pentru ceea ce s-a votat ultima data nu o poarta numai partidele care isi spun democratice, dar si presa care se considera democratica sau profesionista.
Un astfel de comportament tendentios are si un impact direct asupra presei insesi: informarea selectiva, partinitoare micsoreaza numarul de cititori, retine dezvoltarea pietei informationale, ne face sa ne indoim de eficienta ei, inclusiv in campaniile electorale. Poate ca politicienii ar trebui sa-i plateasca pe unii jurnalisti si unele publicatii, ca sa nu mai scrie articole de sustinere, ca sa nu plaseze in pagini publicitate electorala? Ca sa nu mai vorbim de faptul ca alegatorul neinformat readuce pericolul cenzurii in presa si face inutile orice discutii privind independenta editoriala, libertatea de opinii si de exprimare, de fapt, pericolul lichidarii presei in sensul ei adevarat.

Sunt mai multe motive pentru o asemenea stare de lucruri. Inclusiv cele care tin de cadrul legislativ si care ofera puterii posibilitatea de a exercita presiuni politice si economice asupra unui segment important al presei scrise. Desi presa cu capital public poate si trebuie reglementata, pentru ca ea are obligatia publica de a informa cat mai echitabil, echilibrat si impartial. In realitate, ea a fost intotdeauna afiliata puterii, de orice orientare ar fi fost aceasta, inclusiv in ultima campanie electorala si in toate cele precedente. Deja este clar cu cine este si va fi presa de stat in urmatoarele alegeri. In vidul legislativ, mentinut se pare cu buna stiinta de toate guvernarile, presa cu capital public a suportat grave ingerinte de ordin politic si financiar din partea puterii, pe care, ce-i drept, redactiile ca le-au acceptat cu anumite beneficii pentru sine. Se produce o grava substituire de notiuni, pentru ca de fiecare data guvernantii se identifica cu statul atunci cand folosesc ziarele in cauza in interes propriu. Principiul interesarii materiale/finaciare ar putea fi utilizat si pentru a obtine respectarea obligatiunilor deontologice ale breslei jurnalistice in campania electorala. De ce nu ar exista un eventual fond, adunat din donatii, din care sa se acopere o parte din cheltuielile ziarelor, daca acestea si-au onorat functiile de reflectare "echitabila, ehilibrata si impartiala" ?
Un caz concret despre cum poate influenta politica presa scrisa, îl voi „desfasura” in cateva cuvinte, insa, lucrul cel mai important este ca ziaristii redactiei Ziarul Obiectiv din Sibiu nu s-au lasat manevrati de oamenii subjugati puterii, ci si-au continuat meseria in mod corect, obiectiv, echilibrat, in cele mai umile conditii.
La numai doi ani dupa ce s-a nascut ca si cotidian la Sibiu, Ziarul Obiectiv a fost inghitit cu totul si dus spre desfiintare de un grup de oameni de afaceri care se ocupa in timpul liber cu politica. Motivul? Ziarul se manifesta critic la adresa puterii.
Ziaristii au ajuns la capatul umilintei cand au fost obligati sa isi stabileasca sediul, timp de o saptamana, intr-un pod uitat al unei fabrici, cu nume de rasunet in Sibiu: Victoria. Mai mult, tiparul ziarului a fost blocat. Pentru ziaristi a devenit clar obiectivul liderilor social-democrati: sa desfiinteze Ziarul Obiectiv, singurul cotidian local care mai avea curajul sa critice actiunile PSD.
Putea fi o victorie pentru partid, daca redactorii si administratia nu ar fi cazut de acord asupra unui principiu: obiectivitatea este o lege a jurnalisticii de la care nu avem voie sa abdicam.
Consider ca tentativa Partidului Social-Democrat, prin oamenii de afaceri apropiati formatiunii, contravine flagrant principiilor libertatii presei si incalca prevederile articolului 30 din Constitutia Romaniei, privitoare la Libertatea de exprimare, al.

„Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile”,: „Cenzura de orice fel este interzisa” , „Nici o publicatie nu poate fi suprimata”. De asemenea, tentativa PSD punea in imposibilitatea de a exercita obligatia redactiei, in calitate de jurnalisti, stipulata in art. 31 din Constitutia Romaniei si referitoare la Dreptul la informare: „Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice”.
Ziaristii au hotarat ca informatia oferita cititorilor lor va fi prezentata in continuare corect. Nu au vrut sa faca jocul politic al nimanui !
Desi mass-media din Sibiu a fost inghitita cu totul de PSD sau de apropiati ai partidului, au curajul de a fi singurul cotidian care va demonstra ca presa nu poate deveni o afacere politica.
In peisajul jurnalistic local, care poate fi caracterizat drept un elogiu la unison, la adresa membrilor partidului de guvernamant, oamenii care lucreaza acolo nu vor decat decat sa faca ceea ce au facut si pana acum: presa libera, independenta si nesubjugata. Chiar cu riscul de a strarni furia „balaurului” PSD.

0 Comments:

Post a Comment

<< Home